“G”-ul. La ce mi-o fi trebuit mie “G”-ul? Admir în tăcere mașina asta
de cînd am văzut-o prima oara, în 1990 în Spitzbergen. Era una din cele trei
mașini de pe insulă. Una roșie. M-am uitat la ea, mi-am zis “uite ce chestie
ridicola, o cutie pe roți”, și am încercat să mi-o scot din minte. Pentru cine
nu a înteles până acum, mă refer la Mercedes Gelandwagen sau Mercedes G sau “G”
pe scurt. Aproape am reușit s-o uit până
când Sosu, prietenul și partenerul meu de raid saharian a început să mi-o
descrie și să mi-o laude, în timp de reparam la rahatul de Aro 10 care cărase lapte
o viață întreagă și acum încercam noi sa-l ducem în Sengal, via Sahara. Și el
nu voia. Mă rog…asta e alta poveste. Am început să văd și în România cîteva. Sosu, apoi prietenul meu Sirius Puscaș la Alba Iulia și-au cumpărat și nu mai ieseau
din ele. Dupa 20 și ceva de ani de folosire, Sirius și-a mai cumpărat una veche
ca să aibă piese la schimb.
Eram de câteva săptămâni în Camerun cînd am
vazut o ruină de “G” pe o strada, cu un semn “A vendre”. Avea o culoare
bolnavă, un roșu lilialiachiu – “fuchsia”. Cauciucuri dezumflate, parbrizul
crăpat, murdară de noroi și nemișcată de luni bune… O mașină insultată și
neglijată așa cum adeseori fac africanii…Era perioada în care mă gândeam să
cumpăr o a doua mașină de teren, ca să
nu nenorocesc pe la vânatoare și pescuit Pajero-ul nostru negru, relativ nou,
considerat mașină de lux aici. Ca să nu
mai vorbim ca aici devii prizonier în casă dacă mașina familiei
este plecată. Așa că majoritatea familiilor de expați au două mașini.
Sigur ca mașina din anii 1980, creată pentru armata germană și
austriacă s-a modificat mult. Ultimele
variante scoase de fabrica din Graz ajung acum la 200, 000 dolari bucata, cu motoare
AMG cu 6 clilindrii în V și comenzi electronice, etc. Dar toate au câteva caracteristici
specifice, și care fac această mașină unică. În primul rând este urâtă. O cutie
neagră sau verde închis trântită pe patru roti, cu o prismă în față care ascunde
motorul. Butucănos. Nimic rotunjit, nimic fancy. Cei de la Mercedes au înțeles
că această mașină este iubită de cei
care apreciază frumusețea funcțională din spatele aspectului utilitar, tot așa
cum bărbații deștepți se îndragostesc de frumusețea unei femei spirituale
dintr-un corp uneori banal. Apoi, este mașina care are capacitatea OFF-road cea
mai mare, datorită sistemului de blocare a diferențialelor. Pentru ignoranții
automobilismului, asta înseamnă că ai oțiunea ca mișcarea de rotație să fie
transmisă uniform la roți, care se vor învârti cu aceiași viteză, indiferent
dacă sunt în noroi, sau suspendate. În practică
asta înseamnă că această mașină, cu trei roți care nu au priză , în noroi de
exemplu, tot se va deplasa dacă are
tracțiune la a patra roată. Nu prea sunt alte mașini civile care să aibă așa
ceva. Toyota Landcruiser Prado de exemplu, blochează doar diferențialul
central… Destul despre “G” la modul general…Ajunge doar să spun ca posesorii de
“G” sunt asa…ca masonii, ca un club de elitiști….internationali.
 |
| "Deschid portiera si vad ca in fata, tabla la picioare este mincata toata, se vede pamintul" |
Ii spun aproape într-o doară soferului meu, Clement, să ia numarul de telefon și să se intereseze.
Mașinile aici sunt toate foarte scumpe datorita transportului și vămii. La prețul
de pe internet a unei mașini la mâna a doua mai adaugi cel putin 5- 7.000 dolari.
Așa că mă așteptam la o suma care sa faca total neatractivă ruina de pe strada.
Cu toată atracția pe care o exercita…
Plec în misiune și la întoarcere Clement îmi spune un pret
chiar atractiv și că mașina este în stare
de functionare, și că are nevoie doar de ceva reparații minore…Cu câteva sute,
poate o mie de dolari plus cauciucuri noi și parbriz se face o supermasină.
Bineînțeles ca nu înghit tot dar oricum, zic să mă duc să o vad mai de
aproape…Ne întâlnim cu un mecanic care are cheia mașinii. Când se deschide
capota iar dezamăgire…Motorul este altul, nu cel original, dar tot Mercedes,
diesel…este acolo o îngrămădire de fire și o colectie de mațe și conducte
aiurea peste tot … totul într-un jeg
de-un deget. Deschid portiera și văd că în fața la picioare, tabla este
mâncată toată, se vede pamântul prin găuri, pragurile și ele ruginite în față…
Sunt total descurajat. Și atunci porneste motorul….la sfert de chieie, și care
zumzăie rotund, frumos. Turez puternic, gazul de la eșapament continuă să fie sanatos…nu ies gaze pe la tubul capacului
supapelor…Turbina, pompa totul suna super bine…Ce surpriză! Mă bag sub masină.
Punțile sunt cele originale dar lipsește arborele cardanic față iar șasiul pare
neatins de rugină, sănătos…
Plec așa…nehotărât….Realizez ca “G” ul va fi o veșnică sursă
de reparații , surprize și cheltuieli. Mai am în vedere atunci un Jeep Cherokee
însă cam scump pentru punga mea…Și îi
scriu prietenului Sosu, inginer auto altfel,
un email de o pagină cu descrierea situației la cele doua mașini și cu
trăirile mele sufletești și rugămintea să mă ajute sa iau o decizie. Răspunsul
lui este cel mai scurt email care l-am primit vreodată: G. O literă cât o poveste...
 |
| Takem are si un mic bar linga atelier unde facem socotelile! |
 |
| Takem |
Clement știe un
mecanic, un patron de atelier, Takem. Mi-a rezolvat o chestie la Pajero foarte elegant,
ieftin și la timp. Cât sunt plecat în Kenya
la treabă îl trimit să facă o constatare și un deviz. Devizul mi se pare cam mic și cam modest. Un
ax cardanic, niște reparații la sistemul de frânare și schimbat saboți și placuțe,
cablul, sistemul de aer conditionat dar zice el ca are unul mai vechi, încă
bun, original. Tabla va trebui schimbată
la podea, și asta este un cost...Mai adaug
refacerea tapițeriei podelei, vopsitul, parbriz nou, cauciucuri...Scump,
dar nu prohibitiv.
Doina, soția mea,
când ajung să discut cu ea este mai
curând pozitivă, spre mirarea mea. Mă așteptam la o lungă luptă de uzură...O
pun în contextul lipsei de preocupări de aici... Că nu o sa fie o pierdere
totala, că mai recuperez din bani cînd o sa plecam din Camerun, prin vânzare, între timp poate o mai
închiriez...Până la urmă, cum zice și ea: mai bine dăm banii pe mașină decât pe
pshiholog.... Un alt prieten îmi scrie și el pe Facebook . „Foarte bine Dane,
așa îți tratezi și tu spleen-ul”
Acum..orice
argument este bun ca să-ți atingi obiectivul, să iau ruina asta din 1980 și să
fac din ea mașină...Dupa ce pun primele poze pe Facebook, vărul meu Sorin, din
America îmi scrie bucuros de aventura în care m-am băgat! „Dane, mașinile astea
nu au moarte” ! La 35 de ani este de abia la maturitate. Motorul e bun, însă să
fiu atent la ....și urmează o lista excelentă de sfaturi de cum sa apuc reparațiile
și capcanele care pot sa apară! Sorin este cel mai bun inginer auto care îl
cunosc, și care a schimbat primul motor la o Dacie cînd avea 12 ani! Și,
evident, este posesorul unui Mercedes G ultimul tip...
Sfaturile și temerile
lui se dovedesc toate foarte utile...Intr-adevăr, asa cum a intuit, lipsa
cardanului față ascunde o mini-tragedie. Lipsesc și planetarele iar un rulment
este terminat. Fostul proprietar a preferat să scoată și să vândă axele planetare
și cardanul decât să schimbe un amărât de rulment. Ce dobitoc...Sunt foarte
supărat pe mecanic, Takem. Mă gândesc ca
poate nu aș fi cumparat mașina dacă știam. Oricum, s-a rezolvat, s-au identificat
și cumpărat piesele respective ( poate cele originale?) . Insă îl pedepsesc pe Takem. Toată prima lui
constând dintr-o trusă de scule profesionistă adusă de mine din România va
acoperii costul planetarelor și ale rulmentului. Pe de altă parte, surpriza
placută este tăblăria. Partea
realmente ruginită este destul de mică
și câteva petece pe podea și pe prag acoperă parțile ruginite. Profităm însă
pentru a face mici reparații peste tot.
 |
| Ana m-a insotit adeseori la garaj... |
 |
| Puntea spate demontata |
 |
| ....citeva petece pe podea si pe prag acopera partile ruginite |
Relația mea cu
Takem și echipa lui de mecanici este scoasă din „Agonie și Extaz”. Nu sunt un mecanic priceput. Departe de mine.
Dar ca orice român cu mașină cumparată
la mâna a doua în anii 80 mi-am întreținut
reparat singur Trabantul și apoi Dacia și apoi Oltcitul, și apoi am facut o practică
la reparat rable cu un Isuzu Trooper dărâmat. Cu Cielo-ul meu apoi nu am stiut
ce-i aia mecanica și nici cu masinile care le-am avut mai tirziu, cu exceptia
unei alte aventuri mecanice... în 2005, când aveam mai mulți bani decât bun
simț, m-am îndrăgostit de un IMS 401 (și acum am o strângere de inimă cînd ma
gindesc la el). Fost vehicul de armată, cu motor schimbat. După ce l-am cumpărat,
un an de zile cu doi mecanici pensionari la un Schrot de lângă Ploiesti, l-am
transformat. Motor, cutie, directie și punti de Toyota Land Cruiser. O mașină care
era facută sa aibă viteza maxima 60 kmh mergea cu 90 și mai bine dacă o călcai. Insă atunci era extrem de instabilă,
ceea ce m-a și costat singurul meu accident serios.
Revenons...Ajunge
să zic că nu știu cum sa montez o cutie de viteze dar știu în general ce să cer
și să descopăr dacă cineva face o
prostie mare...cum ar fi să-ți intre nisip în vaselina de la oala planetarei
sau să tragi niște ciocane în rulmenți să se așeze, etc, etc... și e bine că am
știut lucrurile astea că altfel s-ar fi întimplat toate și multe
altele...Apoi, am observat repede ca
dacă nu stau cu ochiul pe ei, lucrurile
nu se fac, sau se fac prost sau superficial. TEMEINIC. Acest cuvânt se traduce aproximativ
prin „Consciencieux” . Incercați să-l pronunțați de câteva ori. Să vedeți ce
dificil este. De aceea nu prea se folosește. În patois (amestec de franceză cu
limbi africane, un lingua franca a Africii de vest) acest cuvânt nu exista.
Nici conceptul, pare-se. Alterantiva
este hingheritul... Așa că, având ceva timp la dispoziție, mi-am luat
poziția de diriginte de șantier și l-am
pus pe săracul tinichigiu să facă și cele mai mici lipituri TEMEINIC. Apoi, la
orice moment important (montarea diferențialului, punerea rulmenților, etc am
insistat să fiu de fața. Și să cer, spre surprinderea lui Takem sa fiu de fața
cînd se presează rulmentul... Mă gândeam că insistenta mea îi va
exaspera...Spre surpinderea mea am aflat, via soferul meu, că de fapt
mecanicilor le placea de mine pentru că eram interesat în munca lor și tin
la „G”... Apreciau asta, chiar dacă însemna mai multă bataie de cap!
 |
| Hinghereala |
 |
| Tot hinghereala |
Și așa au trecut săptămânile...Până cînd chiar m-am
supărat ca nu se mai termina! Am plecat într-o misiune de o săptămână și am
lasat instrucțiuni supărate ca dacă nu e
gata cînd mă întorc iau mașina de acolo și o duc în altă parte. Ritmul de lucru
s-a accelerat...puțin...Intr-un contrast din ăsta caracterisitc, Takem și mecanicii
lui fac și apoi desfac și refac dacă li
se pare ca nu este bine făcut...Temeinic...Și astfel mă dezarmează....Însă tot
sistemul de programare a lucrarilor este teribil, totul este secvențial, nimic
nu se poate face în paralel. Așa că dacă se descoperă că trebuie gasită o piesă toată activitatea se oprește...super
enervant...până ce se gasește piesa. Ceea ce poate dura doua zeci de minute sau
două zile...Dar interesant ca până la urma totul se gasește...Africa este sacul
de gunoaie și vechituri al Europei, locul unde nimic nu se aruncă, totul se depozitează
de-a valma într-o mare gramadă de vechituri. Cînd e nevoie de ceva, se sapă în grămada
de vechituri până cînd apare piesa necesară... în România am cautat cu disperare pe la toate magazinele,
shrot-urile și site-urile de piese un ax cardanic de „G” 328. A fost imposibil.
Aici Takem îmi spune ca au început cautarea...dupa trei zile au gasit...sigur
la mâna a doua, dar original Mercedes, în bună stare de funcționare
 |
| Ultimele retusuri inainte de vopsire |
Dar întârzierile
sunt frustrante, mai ales cînd nu pot sa protestez... pe bune. Acum, de trei zile
mi se spune că mașina va fi vopsită în ziua
respectivă... prima oară și-au dat seama ca nu țin bine frânele proaspat
reparate....și a durat o zi să se aerisească frânele....apoi ca nu e bine
aliniat compresorul cu fulia care antrenează cureaua...apoi ca nu e bine
slefuită mașina și au refuzat-o la vopsit.... azi ar trebui să fie vopsită dar
mi-e frică să mă duc să văd....poate au gasit altceva.
Si asa mai
departe...Ce ? Credeați că se sfirseste articolul asta cu mine conducând
victorios masina? EI BINE, NU... ASTA
ESTE UN ROMAN FLUVIU. În volumul doi o să va povestesc despre tapițerie, etc...Cred
că de asta mi-a trebuit „G” – ul . Să am subiect de scris....
Anexa. - Lucrari
la „G”
Dezasamblare
scaune, tapițerie
Tinichigerie –
lipit petece la praguri și podele față, mici reparații peste tot.
Demontat punte
față. Reparații frâne, deblocat etrier, schimbat saboți. Demontat diferențial,
schimbat rulment, montat cu axe planetare noi.
Punte spate: schimbat
semering diferential, schimbat saboți, schimbat piese la sistem frânare.
Motor – curațat
de jeg...
Improvizat sistem
prindere compresor
Montat sistemul
de aer conditionat, adaptat evaporator, schimbator caldura, etc.
Schimbat sistemul
de vid ptr oprit motor, inlocuit cu unul original
Schimbat toate
filtrele.
Schimbat sistemul
încalzire bujii.
Electricitate
Demontat tot
bordul
Verificat fiecare
circuit
Cumparat baterii
(2 x12v=24 v)
Revizuit tot
sistemul care este adpatat de la 12 v la 24v pentru starter.
Găsit și înlocuit
alternator
Repus la loc
totul
Vopsitorie
Chituit mașina
Reparații
Spritzchit două
mâini
Montat parbriz
nou
Tapiterie
Spalat si recondiționat
scaune
Au mai ramas de
facut:
Vopsitoria –
lacuit
Pus tapițeria pe
podea, usi
Montat scaune
Montat
radiocasetofon și speakere
Montat sistem AC
Improvizat sistem
prindere oglinzi exterioare – montat
Sistem prindere
baterii
Refacut scut
termic
Montat și echilibrat cauciucuri
Cablul de frîna
de mână - de găsit și montat
Probe de lucru
No comments:
Post a Comment