KENYA B
2 Noiembrie, 2014,
Acest articol a aparut mai întâi in www.Catchy.ro pe 9 noiembrie.
Acest articol a aparut mai întâi in www.Catchy.ro pe 9 noiembrie.
 |
| Sat Turkana |
In Kenya se
vorbește de o Kenya A și de o Kenya B . In Kenya A străzile sunt pavate, largi, umbrite, cu case frumoase, sunt
parcurile spectaculoase din Nairobi, mall-uri care echivalează oricînd cu cele
din SUA sau Europa, cu magazine elegante de antichități, librării bune, Zara,
H&M, etc, etc…Restaurantele sunt
elegante, ai hoteluri de cinci stele dar și apartamente mobilate, foarte
decente și cu preț rezonabil. Atîta timp cît te plimbi pe străzile din zona
rezidențială sau comercială, în timpul zilei siguranța este OK. Eu merg pe jos
la birou, 30 de minute, fără vreun sentiment de nesiguranță.
Apoi mai
este Mombassa, o atractie turistică super, cu cartierele vechi pitorești, plaja
super mishto, hoteluri de 5 stele, etc…Kenya A este și o destinație
turistică pentru amatorii de safari
(foto, nu…) Spațiul publicitar este asaltat de sute de camp-uri și oferte de
safari-uri în care leii și alte lighioane te admiră în diferite ipostaze: în
mașină (la conservă), pe jos (fresh
food) sau călare (cu garnitură)…Poți să ai cazare în corturi, ca în filmele cu
Gregory Peck , sau în case coloniale ca în “Out of Africa” sau dacă vrei
senzații simiene chiar în copac…In general, toate aceste destinații sunt OK pentru
turism, nu se întâmplă jafuri de obicei. Doar să nu ai ghinion și să te duci
într-un loc mai neumblat mai în afara circuitului turistic și să dai de
braconierii de fildeș. Atunci este chiar periculos, căci se pare că unii sunt
chiar gardienii și nu prea vor martori.
In Kenya A
mai ai și zonele agricole atît de productive din centrul și vestul țării. Am
zburat pe deasupra regiunii și a orașului Eldoret. Acolo vezi, cam ca la noi
sau oriunde în Europa, parcele de terenuri agricole, domesticite și
disciplinate , fertilizate și lucrate…
Kenyenii
din Kenya A sunt bine educați. Majoritatatea vorbesc trei limbi: engleza,
swahili și limba materna, a tribului lor. Am colegi care sunt în Consilii de Administrație
la firme multinaționale de miliarde, mulți cu studii la universități de
prestigiu, iar Universitatea din Nairobi este chiar foarte bună și se bucură de
un loc important în societate.
Kenya A
este și o destinație de “retirement” . Există mulți “White Kenyans” fie de
origine britanică care au rămas aici după independență, dar și mulți oameni
care s-au stabilit aici ulterior, lucrează și au firme aici și aici vor sta și
cînd se pensionează. Și mai sunt oameni care își cumpără proprietăți mai ales în
zona litorală dar și în alte parți și se
retrag aici. Si din cauză că aici costurile sunt foarte mici. O menajeră sau un
sofer te costa sub 100 de dolari pe lună.
Există și
dezavantaje, sigur, nu este un paradis.
In special criminalitatea. Prosperitatea din Kenya A atrage hoții ca
muștele la rahat. Toate casele au sîrmă ghimpată si electrificată și gardieni.
Oamenii se uită în mod curent să nu fie filați sau te poți trezii cu surprize.
Pe mine șoferii mă tot corectează, să nu-mi țin mâna cu ceasul și verigheta pe geam ( dacă țin la mâna mea)
sau laptop-ul în poală cu geamul deschis…In concluzie, Kenya A este este un loc
mishto: pitoresc, civilizat, modern unde homo
civilis se poate simți în mediul lui.
Kenya B este ruda debilă, handicapată
pe care o ții în debaraua din spate „să nu te facă de rușine”. Ii arunci un
codru de pâine din când în când. De haine nu are nevoie, poate sta în pijamaua
ruptă, că nu se duce nicăieri. Vizite nu prea primește și dacă e musai, așa,
mai greu... pe scurt. Eu m-am dus să o vizitez.
In Kenya, Kenya B se află în special
în ținuturile din nord, de la granița cu Sudanul de Sud, Etiopia și Somalia.
Populate de triburi războince, de pastoraliști nomazi și semi-nomazi, care se
războiesc și se jefuiesc unii pe alții din timpuri imemoriabile. Au nume sonore
care îți lovesc cerul gurii și simțurile: Pokot, Turkana, Samburu...Am avut
dificultăți să ajung acolo oficial dar până la urmă o invitație a unui ONG
local mi-a oferit șansa de vizita ținutul Turkana și de a de a vorbi cu oamenii
de acolo, cu liderii locali, cu guvernatorul și alții.
Cînd te apropii cu avionul de
Turkana, ai impresia ca ceva este în neregulă, că treci printr-un tunel al timpului
și spațiului. Din Kenya A, civilizată și verde treci brusc într-un teren deșertic,
sahelian. Capitala , Lodwar nu are un aeroport propriu-zis... aterizezi pe o
pistă lângă care este un umbrar și un container...iar centrul orașului este o
colecție de magazine mici nenorocite pe strazile nisipoase prafoase, câteva
camp-uri (alternativa la hoteluri aici) și câteva clădiri guvernamentale.
Poza - Aeroportul
din Lodwar
In cîteva minute ieși din „oraș” și
intri într-o întindere nesfîrșită de
nisip din care răsar pomi timizi și tufișuri
schiloade printre care camile sau capre găsesc cîte o frunză... Rareori,
terenul este mai generos și după rarele ploi apare o iarba suculentă. Aici
natura nu lasă oamenii, tribul Turkana,
să trăiască decît din produsele animalelor lor și din ce pot culege din
natură. Și asta implică o viață nomadă, pastoralismul. Mai recent, o parte din
populație s-a sedentarizat și trăiesc în sate precare cu o parte din vite în
timp de bărbații pleacă cu majoritatea animalelor.
Poza Peisaj din Turkana
Turkana aveau inițial sistemele lor
de supraviețuire. Când dădea foametea, cei cu mai multe vite îi ajutau pe cei
mai loviți de soartă; cînd cei din tribul Pokot sau Samburu veneau în raiduri
se ajutau între ei să se apere și să contratace și să fure și ei vite la rândul
lor. Timpurile au trecut și au venit
ONG-urile și instituțiile de dezvoltare și le-au spus că cheltuie sub un dolar
pe zi și de fapt ei sunt săraci, ceea ce ei nu știau. Până atunci aveau carne
și lapte și tuberculi și alte plante și dacă aveau nevoie de ceva, vindeau o cămilă
sau o vacă, doua și-și cumpărau ce aveau nevoie. Dar, mă rog, dacă voi vreți neaparat să ne dați de mancare pe de-a
moaca, de ce nu...
Ca să nu mai
spunem că nu prea poți să modernizezi o societate pastoralistă. Unde să
construiești scoli, unde să le faci sisteme de aducțiune de apă, spitale, etc...
Așa că ce-ar fi să vă mai așezați și voi pe undeva ca să putem să vă dăm...
Femei Turkana in
Lodwar
Sat Turkana
Această inițiativă generoasă în
esența ei, sigur că făcut ca pe de o
parte nivelul de viață și alți indicatori de dezvoltare să crească. Are însă și consecințe rele. Sistemul tradițional de într-ajutorare a
dispărut și Turkana sedentarizați au devenit dependenți de ajutoare, (aid
dependent) niște refugiați la ei acasă. Acum atitudinea lor, altădată independentă
și mîndră este că mzungu[1]
trebuie să le dea. Firme, ONG-uri, proiecte de dezvoltare, etc...”Ce ne dati? De ce nu ne dați? De ce sunteți
aici dacă nu ne dați? ”
Sedentarismul
a mai dus la un efect nociv...Acum sunt
ușor de găsit și devin ușor victimele bandiților hoți de vite.
Insăși această îndeletnicire tradițională s-a modificat și s-a
comercializat. Acum nu mai vorbim de câțiva tineri care trebuie să-și
dovedească bărbăția și se aleg eventual cu o împunsătură de lance sau de
săgeată într-un raid. Acum e o
afacere. Intreprinzători cu relații politice sus-puse înarmează cu
Kalashnicov-uri bande de tineri Pokot care fac raiduri ucigașe asupra satelor
sedentare. Vitele furate se regăsesc ca fripturi în restaurantele din Kenya
A. Raidurile acestea sunt neiertătoare.
Tinerii Pokot fac pregătire militară de când sunt copii și sunt rapizi,
instruiți și disciplinați iar atunci cînd sunt urmăriți se întorc și
ambuscadele lor sunt ucigașe. De curînd au ucis cam 20 de polițiști rezerviști
care îi urmăreau[2]...De
atunci nu prea se mai înghesuie nimeni să-i urmărească. Iar mașinile nu mai circulă după căderea
nopții.
Cum nici Turkana nu sunt ușă de
biserică fac și ei raiduri punitive și se mai întorc cu câteva capete de Pokot
ca trofee, dar asta nu este un deterent se pare. Forțele de ordine sunt numai
niște rezerviști prost echipați și antrenați și din care majoritatea acum sunt
angajați ca gardieni de firme private.
Cum legea firii face ca lucrurile să
se echilibreze, acest ținut arid unde
camile și oameni au o existență precară este binecuvîntat în alt fel. Munții
care înconjoară[3] Turkana
și care opresc ploile și o fac să fie un deșert le-au favorizat însă o geologie
care include rezerve importante de cele
mai prețioase elemente: APA (în acvifere importante) și în special PETROL.
Amîndouă resursele au fost descoperite doar de curînd dar explorarea deja dă
naștere la speranțe dar și la conflicte
incipiente...
 |
| Bătrâna înțeleaptă |
Turkana nu înțeleg...O femeie
batrînă, o MAMA cu privirea aproape pierdută îmi spune...”Nu înteleg cum se poate ca vecinii noștrii (tabăra și sonda de explorare)
care au atâția soldați cu arme să nu sară în ajutorul nostru cînd vin
Pokot...Cum de nu se opresc mașinile lor să ne ducă la spital când un copil
este mușcat de șarpe...” Iar
responsabilii firmei, jenați, nu reusesc
să le explice constrângerile legale sau ale firmelor de asigurări ...E și
greu...Aceștia au rămas blocați cînd s-au trezit odată cu Turkana la sonda de
explorare, veniți cu canistre pe măgari și camile. Auziseră că există un „production sharing agreement”[4]
între Kenya și Firmă și veniseră și ei să-și ia partea.
Stau de vorbă cu oamenii din
sat...Fiecare are o pătură, un scăunel/pernă, și un toiag. Rareori să vezi un
Turkana fără aceste trei obiecte care îl definesc. Uneori mai poartă un cuțit –
brățară tradițional , ararit la
încheietură . Mi-am luat și eu unul ca
amintire. Sunt copleșit de ce li se întâmplă acestor oameni. Cultura lor
tradițională intră într-un conflict inegal în fața tăvălugului
dezvoltării...Cum să le explici acestor oameni că țara lor are nevoie de
venituri de pe urma petrolului? Că resursa geologică aparține Statului – „Adică a oamenilor
din Nairobi? Dar aici nu este
pământul lor, este al nostru!”
Responsabilii firmei petroliere sunt
și ei încurcați...Ei respectă toate legile, fac
studii de impact social și de mediu, inclusiv aplică proceduri de
participare publică la luarea deciziilor, fac investiții sociale - școli și drumuri și dispensare - angajează
sute de oameni să nu facă nimic dar să injecteze niște capital în zonă...Si cu
toate astea...norme stabilite pentru UE, asumate voluntar de firmă, par să nu răspundă realităților de aici...Iar firma
pare să fie handicapată să comunice coerent cu populația...Ca să nu mai vorbim
de greșelile care le-au făcut inițial. S-au angajat în dialog cu niște elite
locale în loc să vorbească direct cu oamenii...
Nu este vorba numai de bani
aici...Puțini sunt cei ce realizează că
cea mai mare nenorocire pentru Turkana acum ar fi să-i torni un miliard
de dolari în cap . Raidurile ar devenii războaie, politicienii care acum se
pregatesc sa fie corupți chiar vor devenii, iar oamenii ar lua armele să-și
apere drepturile așa cum le interpretează ei!! O nouă deltă a Nigerului în
deșertul Turkana...Provocarea de a prevenii faimosul „blestem al resurselor”
este extraordinară... dar pentru că blestemele nu vin niciodata singure ...
 |
| Sonda de explorare a firmei Tullow Oil, Lokichar |
O mulțime de
binevoitori sar pe Turkana să-i ia apărarea. Mă întâlnesc cu mai mulți activiști
ONG din New York și din Washington DC, din Rotterdam și de aiurea care se întrec în a apăra drepturile Turkana,
a le explica situația, alții au venit să „manage
the conflict” care încă nu a apărut...Se înțeleg de minune cu ONG-urile
locale care „reprezintă interesele comunităților”... Unele sunt adevărate, se vede dedicația,
modestia și hotărârea lor. Alții, cunosc
argoul din branșa asta...se întrețin mult cu organizațiile finanțatoare...Se
joacă o parodie, cu discursuri post-moderniste
ridicole, în care firma petrolieră
este o țintă mare, imobilă care invită proiectile...Ipocrizia celor care vin „să
prevină conflicte și să apere drepturi”,
în timp ce au un discurs inflamatoriu și lansează minciuni evidente este grețoasă și mai mare decît a
„exploatatorilor”. Cel puțin aștia spun direct ca trebuie să facă profit.
Mai rămîne să aud cum că vomită vacile de la noroiul de foraj ca să mă regăsesc
pe plaiurile natale... Acești do-gooders repezintă încă o variabilă într-o ecuație deja
complexă...
 |
| Camp-ul Tiullow-Oil |
Mă refugiez o zi într-o excursie să
văd lacul Turkana. Închiriez o mașină și la sfatul colegului meu, iau un 4x4 și
bine fac că o bună parte din drum este practic off-road prin nisip și dune,
prin păduri de palmieri și cămile. Totul autentic...însă pare scos dintr-un
film O mie și Una de Nopți... Apoi, terenul desertic devine o plajă...A lacului
Turkana, cel mai mare lac într-o zonă deșertică... tot locul este pitoresc,
autentic. Camp-ul unde ajung să manânc este decent, se integrează
naturii...Te-ai aștepta să fie mai multi turiști.. doar un cuplu de
back-packeri germani și cu mine...Adevărat că este dificil, foarte dificil să
ajungi aici iar concurenta din Kenya A este formidabilă...
După o săptămână petrecută în
Turkana mă întorc la Nairobi, în apartamentul meu comfortabil, dar nu pot să uit fețele
oamenilor...nedumerirea lor, uneori durerea lor. Filozofia situației mă
provoacă, mă stimulează...mă ține treaz.
 |
| Sat Turkana |
 |
| Camile, vaci, capre sunt principala avere a Turkana. |
 |
| Drumul înspre lacul Turkana, mai curând o pista off-road prin paduri de palmieri |
 |
| Lacul Turkana |
 |
| Bungallow ecologic in Camp la lac. |
[2] Buletin de securitate: TURKANA:
01 NOV, BANDITS AMBUSH POLICE OFFICERS IN KAPEDO – MANY FEARED DEAD - Over
20 police officers and three civilians are feared dead following an attack by
suspected Pokot bandits in Turkana East on Fri 31 Oct or early Sat 01 Nov. The
incident happened in an area suffering from a spate of recent violent incidents
near Kapedo, on the border of Baringo County and Turkana County. The officers
and three employees of Toyota Kenya were heading to Kapedo when (it is
believed) bandits ambushed them at Kasarani along the Kapedo - Lokori road in
Turkana East
[3] Turkana este cuprinsă în ceea ce geologic
se numește Marele Rift African, o zonă de expansiune a scoarței terestre. De-a
lungul Marelui Rift sunt toate lacurile mari africane iar mai recent în
sedimentele acumulate aici au fost descoperite importante zăcăminte de
hidrocarburi.
[4] PSA – Production
sharing agreement este o forma de contract între stat și operator similar
cu redevența minieră.
